-1503 ianuarie 8 - este data
primei atestãri documentare a localitãtii,
datoritã mosneanului Mansul (ori Mancsul ?) ce duce 425 livre
de cearã de albine spre vânzare la Brasov si este consemnat
în registrul vigesimal (de taxã vamalã) la poarta
cetãtii. În acelasi an se consemneazã prezenta
a altor doi mosneni din Câmpina, Serban si Costea ce vor aduce
spre vânzare tot cearã.
-1663 septembrie 23 - apare
pentru prima datã într-un act de vânzare (zapis)
a unui teren pentru casã denumirea de "târg"
a Câmpinei.
-1674 martie 12 - vama de la
Câmpina este atestatã prin hrisovul emis de cancelaria
domneascã în anii de domnie al lui Duca Vodã
(1673-1678). "
iar drumul Câmpinei este numai poteci
si scalã (vamã) de negutãtori". Sub denumirea
de "vamã a Prahovei", vama din aceastã zonã
ce controla traficul comercial intens de pe Valea Prahovei este
atestatã încã din anul 1422 octombrie 23, din
anii domniei lui Dan al II-lea, fãrã a i se preciza
locul.
-1697 mai 4 - printr-un act
de vânzare al unui teren din localitate, este atestatã
pentru prima datã prezenta pãcurii pe mosia mosneanului
câmpinean, pe nume Lambã.
-1783 - Câmpina devine
târg liber si capãtã o serie de drepturi.
-1799 - prin jalba cãtre domnie adresatã de boierul
Scarlat Câmpineanu domnitorului Alex Moruzi îsi dã
aprobarea iar Câmpina obtine dreptul de a tine zi de târg
(lunea).
-1861 aprilie 16 - se introduce
iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina
fiind al saselea oras din tarã iluminat cu acest nou sistem.
-1864 - prin decret domnesc
semnat de Cuza Vodã, Câmpina este ridicatã la
rang de oras.
-1864 - atrasi de mirosul petrolului,
primii cetãteni strãini se stabilesc în localitate.
-1879 iunie 1 - intrã
în serviciu calea feratã Ploiesti-Predeal cu garã
la Câmpina.
-1880 - Dumitru V. Hernia cumpãrã
de la printul D.B. Stirbey cu suma de 120.000 lei-aur platoul sudic
al orasului în suprafatã de 305 ha, bogat în
petrol.
-1883 - se construieste calea
feratã Câmpina-Telega cu scopul transportului de lemne
de pe Valea Doftanei ca si a sãrii de la Ocna Telega.
-1886 - ing. Ion Gheorghiu executorul
testamentar al petrolistului D.V. Hernia (decedat în 1885)
construieste o rafinãrie ce avea o capacitate de prelucrare
de 125 tone cu scopul de a distila petrolul extras. Aceasta a fost
ridicatã pe platoul Bucea în zona autogãrii
actuale.
-1887 - acelasi ing. Ion Gheorghiu
sapã pe malul râului Doftana o sondã montatã
pe gura unui put de petrol adânc de 145 m. Aceasta a produs
eruptiv circa 500 tone/zi. Este prima sondã sãpatã
la Câmpina.
-1890 - se constituie la Câmpina
prima schelã petroliferã din tarã, din primele
cinci sonde.
-1895 septembrie 17 - se întemeiazã
marea societate de petrol "Steaua Românã"
cu sediul în oras.
-1897 - societatea "Steaua Românã" va cumpãra
de la mostenitorii Hernia acea suprafatã de 305 ha bogatã
în petrol pentru suma de 5,5 milioane de lei-aur.
-1897 octombrie - intrã
în functie rafinãria societãtii "Steaua
Românã" care marcheazã începutul
prelucrãrii moderne a petrolului în România.
La timpul sãu, a fost consideratã cea mai mare din
Europa si cea mai modernã, având o capacitate de prelucrare
de 1200 tone/zi.
-1897 - societatea olandezã
"Amsterdam" amenajeazã pe râul Prahova în
zona orasului o hidrocentralã cu o putere de circa 220 kw.
Ea va folosi curentul electric produs la sãparea primelor
trei sonde. Este consideratã o premierã mondialã
în domeniul petrolului.
-1893-1896 - filologul si scriitorul
B.P. Hasdeu va construi pe platoul Câmpinita castelul sãu
bizar denumit "Iulia Hasdeu" dupã numele fiicei
sale decedate.
-1898 - societatea "Steaua
Românã" va construi Atelierele centrale (ACC)
cu scopul de a repara si confectiona utilaj petrolier
-1898 - se construieste la Sinaia
o hidrocentralã care împreunã cu termocentrala
Doftana (provizorie) vor furniza curent electric Schelei Câmpina
(1899).
-1899 - se înfiinteazã
pentru copiii cetãtenilor germani (majoritatea petrolisti)
scoala germanã.
-1902 - se introduce apa curentã
(la robinet) odatã cu aductiunea de apã prin conductã
de la Breaza ce era stocatã în bazinul de la capãtul
cartierului Câmpinita.
-1902 - se inaugureazã
"Casa cu grifoni" situatã pe bulevard, proprietatea
petrolistului Gh. Stefãnescu, prima casã iluminatã
electric din oras, având o instalatie proprie.
-1904 decembrie 1 - se înfiinteazã
prima scoalã de maistrii sondori si rafinori din tarã
si din Europa la timpul ei.
-1905-1907 - este construitã si intrã în functie
termocentrala de pe râul Prahova cu o putere instalatã
de 11.500 kw ce furniza curent la schelele petrolifere: Câmpina,
Moreni si Bustenari.
-1906 - se încheie constructia
bisericii catolice dupã proiectul sustinut si financiar de
petrolistul ing. Anton Raky.
-1907 - la o sondã din
schela Câmpina se experimenteazã pentru prima oarã
în tarã metoda americanã de extragerea titeiului
prin gaz-lift.
-1907 - are loc la Bucuresti
sesiunea a III-a a congresului mondial de petrol. Participantii
vor vizita la Câmpina schela, rafinãrie si scoala de
maistri.
-1907 - decedeazã la
Câmpina (iulie) pictorul Nicolae Grigorescu, iar în
luna august se stinge din viatã filologul si scriitorul B.P.
Hasdeu.
-1908 - dupã planurile
ing. N. Vasilescu Karpen se introduce iluminatul public si casnic
în oras.
-1909 - prin fuziunea societãtii
"Regatul Român" si "Astra" (cu capital
anglo-olandez) se întemeiazã societatea "Astra
Românã", cu sediul directiei tehnice la Câmpina
si cu ateliere la Poiana. Aceasta va deveni o filialã a concernului
anglo-olandez Shell.
-1913 septembrie 13 - a decedat
cãzând cu avionul de constructie proprie la Bãnesti
aviatorul Aurel Vlaicu.
-1917 octombrie - viziteazã
schela si rafinãria "Steaua Românã"
împãratul Germaniei, Wilhelm II însotit de maresalul
Von Makensen.
-1918 - moare la Paris (trimis
ca delegat pe lângã guvernul francez) savantul Dr.
C. Istrati, cea de-a treia personalitate ce a locuit la Câmpina.
-1929 septembrie - se introduce pentru uz casnic gazul de sondã
de cãtre societatea "Astra Românã"
la primii 43 de abonati.
-1929 - se construieste noua clãdire a liceului de bãieti
D.B. Stirbey, actual N. Grigorescu.
-1931 septembrie - trece în
zbor peste oras dirijabilul german "Grafzeprekin" în
cursa reusitã de ocol al pãmântului.
-1936 mai 1 - trece ca un fulger
prin centrul orasului (soseaua nationalã) cpt. aviator Alex.
Papanã la bordul unui autoturism Crysler Airflow (aerodinamic)
stabilind un record sportiv pe distanta Bucuresti-Brasov de una
orã si 48 de minute.
-1936 - se înfiinteazã
pe dealul Muscel scoala de zbor cu avioane si planoare.
-1936 - rafinãria "Steaua
Românã" prelucreazã o cantitate record
de 1.400.000 tone titei.
-1939 august 29 - inginerul
Jean Calcianu, celebrul automobilist al epocii, pilotând un
auto-sport BMW bate recordul lui Papanã realizând pe
aceeasi distantã Bucuresti-Brasov o orã 30 de minute
si 54 de secunde. El realizeazã urmãtorii timpi intermediari:
24 minute pânã la Ploiesti si 36 de minute pânã
la Câmpina.
-1943 august 1 - are loc în
zi de duminicã atacul la joasã înãltime
al aviatiei americane având ca obiectiv rafinãria "Steaua
Românã".
-1989 decembrie - în evenimentele
sângeroase care schimbã regimul politic si economic
al României, mor câtiva fii ai orasului.
-1994 - prin decret prezidential,
orasul devine municipiu.
-2003 ianuarie 8 - se sãrbãtoresc
cinci secole de la prima atestare documentarã a existentei
localitãtii (cu toate cã ea este, cu sigurantã,
mult mai veche).
|